Sfarsitul nu-i aici!

Dupa cum spunea si melodia..."Sfarsitul nu-i aici!"... sau cel putin asa spera intrega suflare giulesteana! "In vara anului 1923 un grup de muncitori entuziasti de la Atelierele Grivita au pus bazele Asociatiei culturale si sportive C.F.R., din primul comitet facand parte: maistrul Teofil Copaci – devenit presedintele asociatiei, strungarii Grigore Grigoriu, D. Constantinescu, G. Ginzer, T. Petre, Franz Hladt. Sportul de inceput a fost fotbalul, iar echipa constituita in luna septembrie, dupa fuzionarea celor de la “Ateliere” cu CEI DE LA “Excelsior” si avand in frunte pe Emil Dobrescu, V.Constantinescu, Gh. Marculescu, D. Itu – a inchiriat terenul C.A.B. de la Sosea, pentru antrenamente si jocuri. Primele tricouri au fost confectionate din panza visinie in casa lui Grigoriu, iar ghetele cu crampoane, reconditionate din bocancii uzati ai muncitorilor ceferisti de la Ateliere. Asa a fost inceputul uneia dintre cele mai vechi si populare echipe romanesti de fotbal." (www.fzr.ro)

In tot acest timp ce s-a scurs "giulestenii" au castigat de trei ori campionatul, prima data in 1967, cu ceea ce multi aveau sa numeasca "marea echipa a Rapidului", de 13 ori Cupa, Supercupa de 4 ori si de doua ori Cupa Balkanica. Printre marii jucatori ai Giulestiului se numara Valentin Stanescu, Rica Raducanu, Ion Motroc, Dan Coe, Nae Georgescu, Ion Dumitru, Puiu Ionescu, Nicky Dumitriu si multi-multi altii.

Din nefericire sfarsitul anului 2008 si inceputul lui 2009 reprezinta cea mai neagra pata din istoria clubului din Giulesti. Totul a inceput in vara lui 2008, la startul sezonului. Antrenor strain, infuzie de jucatori straini sau dupa cum spunea Puiu Ionescu... departe de spiritul Rapidului... o conducere deficitara si tot ceea ce incepuse ca un vis prea frumos se transforma in cruda realitate. 2009 vine cu o noua amenintare... "Farmecul vietii" se transforma in "Farmecul falimentului" si gluma se ingroasa. George Copos, un actor mai bun decat Florin Piersic, dupa cum spunea Dumitru Dragomir, este etern nehotarat. Vrea sa dea clubul, dar nu are cui... sau cel putin asa sustine. Taher s-a saturat de fitele lui Copos si i-a intors spatele, Ionut Negoita e gata sa sara cu banul, dar nu are cu cine sa vorbeasca, Copos se face ca il cauta pe Taher si telenovela continua, in timp ce jucatorii risca sa fie dati afara din casa. Sa fie oare soarta pe care o merita acest club, singurul dintre cele mai bucurestene care a evoluat in divizia secunda si la meciurile caruia stadionul era plin... isi merita aceasta soarta cruda suporteri care vin si plang pe stadion la esecuri, dar si victorii... sa se uite asa repede cel mai frumos sfert de finala din istoria Cupei UEFA, unde din nefericire au fost invisi de marea rivala Steaua, dar au fost parte din spectacol... O cruce mult prea grea de carat pentru oameni care sunt trup si suflet pentru culorile alb si visiniu...
"In lunga sa existenta de mai bine de 8 decenii Rapid a aratat lumii intregi ceea ce inseamna poezia, fantezia, bucuria, miracolul, spectacolul de artificii, simfonia-galeriei! In aceasta lume de pesimism, de chipuri hidoase si abstractiuni, de violente verbale si fizice, de continuu stress, exista RAPID – ETERNUL FARMEC AL VIETII - simbol al clipelor de bucurie si relaxare!" (www.fzr.ro)