"Nu conteaza cum am castigat. Am obtinut trei puncte cu efort, suntem acolo sus in clasament si asta e cel mai important. Ce atata vrajeala ca a sunat Becali? Nu ne-a sunat inca sa ne felicite. Nu ne-am gandit ca vom fi demisi daca am fi pierdut."
De departe, aceasta mi se pare cea mai tare declaratie pe care am auzit-o in ultima vreme. Autorul... secundul Stelei Massimo Pedrazzini. Cel mai slab parcurs al formatiei din Ghencea in ultimii 37 de ani, probleme peste probleme, o echipa ce incearca sa isi linga ranile si sa se regrupeze, locul 6 in clasament cu 7 etape inainte de final si Steaua este acolo sus ?!?!? Acolo sus unde as indrazni sa-l intreb pe domnul Pedrazzini? Dar sincer imi este teama de inca un raspuns genial. Daca iarna a fost sub semnul intrebarii in Giulesti, viitorul ne poate aduce ceva mult mai grav, un haos care incepe sa persiste in Ghencea. Jucatori fara personalitate, un conducator care, aparent, nu mai vrea sa aiba nimic de a face cu echipa, un antrenor departe de supranumele care l-a facut ceea ce este astazi si anume Fiara din Ghencea, suporteri care se multumesc cu bataile cu jandarmii, in loc sa le bata obrazul unor jucatori care au uitat ce culori poarta. Toate acestea au facut din Steaua o echipa de pluton si din nefericire mocirla se adanceste. In toata aceasta nebunie nu sunt de acord cu nicio parte. Lacatus nu mai are autoritate, Gigi e mereu imprevizibil, in timp ce peluzele care striga "Steaua suntem noi!" ar trebui sa deschida putin ochii si sa vada ce mocirla au ajuns. O echipa are suporteri la bine la greu, din nefericire Steaua este o echipa cu suporteri doar la rau. Nu mi-as dori, dar as vrea sa vad cum ar aratat Steaua in liga secunda. Trist, dar adevarat... "Steaua suntem noi!" dar doar atunci cand ne convine. Steaua nu este a nimanui. Steaua inseamna ani de traditie si glorie, pentru care unii si-au dat viata pe teren si culorile ce le purtau insemnau ceva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Ai ceva de zis?...