Sunt acasa !

Astazi este o zi mare, in cateva minute Oltchim joaca returul cu Gyor, de pe la 20:30 Steaua da asaltul in Giulesti si la 5 dimineata Bute ne-a facut, inca o data, sa fim mandri ca suntem romani. Bucurii putine ne-au ramas, dar zambim si mergem mai departe, speranta ramane in fiecare dintre noi, chiar daca avem curajul sa o spunem sau nu.

Pentru mine este o zi cu atat mai speciala, sunt liber, departe de nebunie, de forfota, de alergatura, de Gigi si Copos. Astazi m-am intors acasa! M-am intors e un fel de a spune, nu am plecat nicaieri, tot aici unde locuiesc de aproape 20 ani. M-am intors pe batatorul de covoare pe care l-am abandonat pe la 17 ani, cand am zis ca vreau sa fac ceva in viata si sa fiu un pic mai mult decat unu din multime. Nu s-a schimbat nimic… Pantelimon, intersectia bulevardului Chisinau cu Socului… totu e la fel. Aceleasi blocuri gri, aceleasi magazinase obosite pe care le stiu inca din copilarie, poate doar lumea un pic mai abatuta, in rest ma simt ca acasa. In momentul in care scriu acest post sunt in spatele blocului, in parculetul unde bateam mingea cand eram mititel si visam sa devin fotbalist sau politist. Am lasat in urma cu aproape 8 ani de zile tot ceea ce eram si tot ce m-a format pentru o viata noua, vroiam sa fiu cineva si sa fac ceva notabil cu viata mea. Dupa 8 ani m-am intors acasa, ma asez pe o bancuta si nu stiu ce sa scriu. S-au intamplat multe, poate am realizat cate ceva pana acum, am avut curajul sa o iau de la inceput si asta fac in fiecare zi, dar oare ce este cel mai important, o viata in care simti ca faci compromisuri sau linistea si stabilitatea de acasa ? Trag din tigare si vine si raspunsul… la doi metrii de locul unde scriu acum stateam cu prietenii mei din copilarie si faceam echipele pentru fotbal. Terenul era mitititel, jucam 6 la 6, de cand dadea soarele si pana cand nu ne mai vedeam la fata. Las pagina in jos, ma uit la poza de pe desktop, fiecare avem aproape ceva sau pe cineva special…. Poate ca si asta e motivul pentru care sunt din nou acasa.

Au trecut anii, prietenii sunt tot aici, unde au fost mereu, cartierul e la fel, eu sunt cel care s-a schimbat. Deschid ochii si privesc in jur, e bine sa te intorci acasa, asa iti amintesti cine esti, de unde ai plecat si unde vrei sa ajungi ! Voi de cand nu ati mai fost pe acasa ?

Indrazneste, fa un pas, iesi intre betoanele pe care nimeni nu le suporta, dar de care cu greu ne desprindem si ai sa iti aduci aminte cine esti !